Arhive lunare: Noiembrie 2012

„Nu mai sunt cuvinte”, „Carul cu boi” şi originea imnului Israelului – „Hatikva”

Este un cântec pe care-l cântăm adesea la liturghie, în momentul împărtaşaniei, şi la veghile noastre. Versurile şi melodia ne impresionează.

Nu mai sunt cuvinte să poată lăuda
Toată iubirea şi-ndurarea Ta.
Pe altarul lumii, răstignit Tu eşti,
Şi pentru oameni, zilnic Te jertfeşti.

Cerul şi marea, tot ce în ea,
Muntele, valea şi inima mea,
Toate se-nchină Creatorului
Şi mulţumire îi dau Domnului.

Dar „Nu mai sunt cuvinte” – un cântec care preamăreşte jertfa pe cruce, iubirea şi îndurarea lui Dumnezeu – are, de fapt, linia melodică a imnului statului Israel – „Hatikva” – Speranţa.

Sună atât de familiar… şi nu e de mirare. Cel care a compus în 1888 melodia imnului Israelului, Samuel Cohen, s-a născut la Ungheni, în Basarabia. El a mărturisit că s-a inspirat din vechi melodii populare româneşti, care circulau în nordul Ardealului:

„Cucuruz cu frunza-n sus”

Păi, cucuruz cu frunza-n sus, ţucu-i ochii cui l-o pus,
Că l-o pus cu patru boi, ţucu-i ochii amândoi.

şi „Luncile s-au deşteptat” („Cântecul de mai”). Exista pe atunci şi o cunoscută variantă umoristică, intitulată „Carul cu boi” ori „Hăis-Cea”.

Pân ce electricitate
Căi ferate şi vapori
Încă nu erau aflate
Mergeau toate fără zori
Căci bătrânii erau moi
Îşi mânau caruri cu boi

De fapt melodia este mult mai veche şi o regăsim sub diferite variante în mai multe regiuni europene. Se numeşte „La Mantovana” şi a fost compusă la sfârşitul secolului XVI de tenorul Giuseppino del Biado. Pe acastă melodie, cântecul „Fuggi, Fuggi, Fuggi da questo cielo” s-a răspândit sub diverse forme în Europa, mai ales în Europa centrală şi de est.

Marele compozitor ceh Smetana s-a inspirat din aceasta melodie în cea de-a doua simfonie a lui, Vltava.

În orice caz, Samuel (Shmuel) Cohen, taran născut Basarabia cu darul cântării la vioară, unul dintre primii colonişti de la Rishon Le Zion, s-a inspirat din variantele româneşti ale melodiei. În această colonie – Roş LeŢion – „Cel dintâi Sion” – a fost intonat pentru prima dată Hatikva, imnul mişcării zioniste care avea să devină imnul statului Israel. Şi nu numai melodia acestui imn are legătură cu România, ci şi versurile. Prima versiune a textului a fost compusă la Iaşi, în 1877, de către Naftali Herz Imber, poet evreu născut în Galiţia.

Cât timp cât în inimă,
Un suflet izraelit încă tânjeşte,
Şi scrutând către Est,
Un ochi încă veghează spre Sion.
Nădejdea noastră nu a fost încă pierdută,
Speranţa de două mii de ani,
Să fie o naţiune liberă în ţara noastră,
Patria Sionului şi a Ierusalimului.

O înălţătoare mărturie despre acest cântec de speranţă a fost înregistrată de un reporter BBC în aprilie 1945 când lagărul Bergen-Belsen a fost eliberat de armata britanică. Reportajul a fost redescoperit în arhive ani mai târziu. „Un cântec al libertăţii” cântat atunci, în aprilie 1945, de puţinii supravieţuitori ai acestui lagăr.

Anunțuri
Categorii: Cercetasie | 1 comentariu

La Caraiman – cu şefii de patrulă de la CRU-Bucureşti

Sâmbătă, 10 noiembrie, o ieşire a Înaltei Patrule (Cercetaşii Români Uniţi – Bucureşti) pe Jepii Mici şi Jepii Mari.

O scurta vizita la Monumentul Ultima Grenada din fata Garii Busteni, monument închinat caporalului erou Vasile Musat, apoi la Biserica Domneasca, ctitorita de Regele Carol I si Regina Elisabeta (portretele lor sunt zugravite pe peretele vestic al naosului, nici macar comunistii nu au indraznit sa la distruga), apoi – pe traseu, pe Valea Jepilor.

Sus, la cabana Caraiman, Gelu, Emanuel, Danuţ şi Ilie, însoţiţi de un bun amic – Cristi (care a suplinit absenţa lui Victor) au pus ţara la cale – o nouă patrulă la Bucureşti, strigătul acesteia, programul pe lunile ce vor urma… dar toate la timpul lor. Până atunci – un film de atmosferă si câteva fotografii.

Categorii: Cercetasie | Etichete: | Lasă un comentariu

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.